Orhan Pamuk (n.1952) este cel mai cunoscut si, totodata, cel mai controversat scriitor turc contemporan, asumat de intreaga Europa ca una dintre cele mai valoroase si mai originale voci ale ultimilor ani, operele sale fiind traduse in peste 40 de limbi si publicate in peste 100 de tari.
Multe carti i-au adus premii, printre care si premiul Nobel ca o rasplata pentru talentul de a darui oamenilor bucuria de a citi literatura de calitate.
“Cartea neagra” este un roman arabesc compus din povesti ireale, vise, amintiri si umor absurd.
.
Povestea noastra incepe in Istambul , unde, un avocat pe nume Galip se alarmeaza in momentul in care sotia sa, Rüya, si fratele vitreg al acesteia, Celâl, dispar.
Pornind in cautarea lor, Galip ajunge sa-I preia identitatea lui Celâl, si, in acelasi timp si rubric din ziarul la care acesta lucra
Pe parcursul romanului, Galip se intalneste cu o fosta colega de scoala a carei obsesie fusese mereu personalitatea Rüyei, dar, in acelasi timp acesta ajunge sa se confrunte cu o serie de telefoane enigmatice din partea unui barbat care ameninta cu uciderea lui Celâl, facandu-se vinovat de implicarea unei lovituri de stat militare.
Cautarea barbatului ajunge la apogeu cu doua asasinate, dupa ce autorul face o mica cercetare in lumea mai putin cunoscuta cititorilor, a unui oras ce se caracterizeaza prin cultura orientala.
In ceea ce priveste cartea, ce m-a atras a fost autorul, iar apoi recenzia cartii gasita pe coperta acesteia.
Practic, nu mi-am imaginat niciodata ca o persoana de origine turca poate crea o asemenea poveste, cu atat mai putin sa i se acorde Premiul Nobel pentru literatura. Cu toate ca nu obisnuiesc sa citesc romane arabesti, recunosc ca fiecare scriitor are talentul sau, iar in cazul de fata, cu cat am intrat mai adanc in continutul cartii,cu atat am ramas mai impresionata de modul de viata al personajelor. Istoria moderna a Turciei, captivantul Istambul, povestea de dragoste a personajului principal marcata de cautarea persoanei iubite, asasinate si tot felul de intamplari fericite sau mai putin fericite se regasesc intr-o carte de 600 de pagini, care, desi cere multa atentie si mai ales multa rabdare, merita orice efort.
In literatura, Premiul Nobel nu se acorda oricui. Trebuie mult talent, acel har de care nu multi au parte si multa intuitie. Cartea are acea intuitie, acel “ceva” care te tine aproape de ea pana la sfarsit.
Prima declaraţie a lui Orhan Pamuk după primirea Nobelului pentru literatură
„Am primit vestea decernării Premiului Nobel în zori, la telefon. Eram în pat, la New York. Era atât de întuneric, încât am crezut că sunt în toiul nopţii. A sunat telefonul şi la capătul firului se afla Sarah Chalfant, de la Agenţia Literară Wylie, care mi-a dat de ştire că la biroul din Londra al agenţiei tocmai sosise vestea acordării premiului. Mi-a spus că Secretarul Academiei Suedeze, Horace Engdahl, avea să mă sune curând – lucru care s-a şi întâmplat un minut mai târziu; acesta m-a înştiinţat că primisem Premiul Nobel şi că urma să dea un comunicat de presă în trei minute. M-a întrebat dacă accept premiul. L-am acceptat cu bucurie – în primul rând, ca pe un omagiu adus limbii şi culturii turce, cărora le aparţin; şi în al doilea rând, pentru mine personal. L-am primit cu gratitudine, ca dovadă supremă a recunoaşterii celor treizeci şi doi de ani pe care i-am dedicat cu umilinţă artei romanului”. (12 octombrie, New York)
